13 cu noroc

După tot tamtamul făcut de massmedia, după scrisorile de amenințare primite, după intimidări, după refuzul de a-i turna pe cei care chipurile l-au ajutat să părăsească țara în 2004-2005, astăzi, într-o zi liniștită de 13 septembrie, Gregorian Bivolaru a părăsit Penitenciarul Bistrița, îndreptându-se probabil către casă. Sigur, este vorba de o eliberare condiționată, dar tot e mai bine decât în spatele gratiilor, pentru vina de a fi făcut amor cu o fată care de 13 ani susține că procurorii i-au smuls o declarație sub presiune, având două procese la CEDO cu statul român pe tema asta. Continue reading

Advertisements

Cum îl caracteriza Securitatea pe Gregorian Bivolaru

Prima indicație despre Bivolaru existentă în dosarele ajunse la CNSAS apare într-o notă informativă din 25 mai 1971, primită de locotenentul-colonel Grigore Rodoslav. În acel moment, Securitatea făcea investigații (sub numele de cod „Bradul”) asupra unor crime comise la Poiana Brașov și care sugeraseră anchetatorilor legături cu activități oculte. Ca urmare, căuta informații despre persoane care citeau sau se arătau interesate de literatură mistică. Sursa locotenent-colonelului Rodoslav dăduse peste un student la arhitectură, M. M., care avea cunoștință de existența în RS România a unui tratat de științe oculte, în două exemplare, unul aflat la Biblioteca Academiei RSR, iar al doilea în posesia fiului unui ambasador român aflat în străinătate. Fiul ambasadorului s-ar fi aflat în legătură cu un elev pe numele mic de „Grig” – în clasa a XI-a la un liceu de prestigiu din București. Acest „Grig” ar fi tipul unui om slăbuț, poartă ochelari, foarte studios, dotat intelectual excepțional. Elevul manifestă preocupare intensă în studierea limbilor vechi, ca: latină, greacă, fiind cunoscut de profesorii liceului ca unul dintre cele mai dotate elemente din liceul respectiv. Relațiile dintre elevul „Grig” și fiul ambasadorului au pornit de acolo, că elevul ar fi manifestat un interes deosebit față de acest tratat al lui Honinberger și probabil aflând că un exemplar îl are și fiul ambasadorului, ar fi apelat la acesta pentru a i-l da și lui să-l studieze.

Pe nota informativă, un ofițer superior adăugase, la 3 iunie 1971, ordinul de a se trimite un ofițer la liceul unde învăța elevul suspect, pentru audierea lui.

În același dosar „Bradul” mai apare un document, semnat de colonelul Z. Biriș și locotenentul Dan Pisai la 23 decembrie 1971, în care se afirmă că informațiile deținute despre Gregorian Bivolaru, născut în 1952, în comuna Tărtășești, fost elev la Liceul „Gh. Șincai”, ar dovedi că acesta este pasionat de yoga, spiritism, hipnotism, și că încearcă să-și facă adepți în rândul tineretului. Cei doi hotărăsc „să fie lucrat” în acțiunea aflată în desfășurare.

Iar Gregorian Bivolaru „este lucrat”. Planul de măsuri al locotenentului Dan Pisai din 22 ianuarie 1972 arată că, în ceea ce îl privea, nu se confirmă suspiciunile în acțiunea „Bradul”, dar cu ocazia percheziției domiciliare efectuate s-au ridicat o serie de materiale din care rezultă că Bivolaru Gregorian are manifestări necorespunzătoare, corespondează cu foarte multe persoane din străinătate, dovedește un interes deosebit pentru științele oculte. Ca urmare, locotenentul cere lucrarea în continuare a lui Bivolaru.

Fragment din cartea „MISA. Radiografia unei represiuni”, de Gabriel Andreescu. Pasajele colorate cu roșu-maroniu sunt citate din notele informative ale Securității.