Noul androgin

Astăzi Adela Toplean reposta pe Facebook un textuleț de vreo trei ani:

Halloween-ul, între sacru și profan

Astăzi, pe 31 octombrie, s-a serbat Halloween-ul. Ei bine, ieri am dat pe un grup de chat peste o poză cu următorul conținut textual:

Kamadeva, ultima poezie publicată de Mihai Eminescu

Pentru că tot s-a discutat despre zeii care ne conduc pașii pe cărările dragostei, redau mai jos ultima poezie antumă a lui Mihai Eminescu. Aceasta se numește Kamadeva și a fost publicată în revista ieșeană „Convorbiri Literare” la data 1 iulie 1887. Ulterior a fost adăugată, împreună cu La steaua și De ce nu-mi vii, în ediția a treia a volumului său de poezii. Poeziile La steaua și De ce nu-mi vii apăruseră și ele în „Convorbiri literare”, înaintea lui Kamadeva. Desigur, după moartea poetului au văzut lumina tiparului o serie de poezii luate din manuscrisele lui, pe care le numim poezii postume, dar ultima poezie tipărită în timp ce poetul trăia, adică antumă, este Kamadeva.

E corpul meu, fac ce vreau eu

Orlando Nicoară într-o postare de zilele trecute (14 mai 2022) de pe Facebook:

Propunere de 1 aprilie

A trecut ziua de 1 aprilie fără să public nici un articol și deci fără să fac nici o farsă pe blog. Am ratat ziua păcălelilor, cum s-ar spune. Îmi rămân celelalte 364 zile din an.

În lipsa mea

Ca demiurg de cuvinte, ar trebui să încep prin a-mi cere 1235 de scuze: câte una pentru fiecare zi în care am lipsit de pe blog. Pentru că asta e durata absenței mele, la un calcul simplu. Dacă vă uitați în spate, veți observa că articolul precedent a fost publicat la 27 octombrie 2018. Și a fost unul singur în acel an, căci cel de dinainte e datat cu 18 decembrie 2017 (an în care am fost mai activ).

Melcul

{ }
Un
melc
mergea
încetuc
ducând în spate
spirala Căii Lactee.