In vitro veritas?


A trecut mai bine de o lună de când DoarF mi-a dat ca temă să scriu despre „fertilizarea in vitro. Aspecte ce trebuie atinse: spiritul embrionilor, moralitatea manipularii ebrionilor, diferentele morale intre avort si congelarea/distrugerea embrionilor”. Știu, cam mult timp, dar cei care vor să apeleze la această formă de concepție trebuie de asemenea să dea dovadă de răbdare, fertilizarea in vitro fiind recomandată doar atunci cânt celelalte metode de concepere a unui copil au dat greș. Pe scurt, este vorba de unirea artificială dintre spermatozoid și ovul, în laborator.

penetrarea sexuala

De regulă se recurge la acest lucru atunci când unul dintre posibilii viitori părinți este steril. Să zicem că soțul. Atunci, dacă varianta actului sexual dintre soție și un donator de spermă nu este viabilă (în principiu tot datorită soțului, care are diverși gărgăuni în cap, împachetați sub titlul frumos de fidelitate), iar însămânțarea soției cu sperma donatorului nu dă roade (datorită, de data asta, unor probleme fiziologice ale femeii), se poate preleva un ovul de la soție, care va fi fecundat în laborator. Adică, in vitro. Șansele de succes sunt undeva sub 40% și scad pe măsură ce femeia înaintează în vârstă (sub 20% pentru femeile de peste 40 de ani), și asta în condițiile în catre femeii i se implantează mai mulți embrioni. Altfel, procedeul e relativ simplu și nedureros, dar prezintă câteva riscuri specifice, ca posibilitatea embrionilor de a nu se fixa pe uter ci pe o trompă sau în cavitatea abdominală (cu perspectiva unor leziuni serioase pentru mamă), dereglări hormonale ca urmare a tratamentului de stimulare a producerii de ovule administrat în prealabil, riscul unor sarcini multiple (ziceam că se introduc mai mulți embrioni) care poate cauza alte complicații șamd.

Dar nu despre toate aceste noțiuni medicale cred că voia DoarF să scriu când menționa cuvintele „spirit”, „moralitate”, „avort”. Așa că să întorc foaia și să vă spun ce cred eu despre fertilizarea in vitro din perspectiva moralei și a spiritualității. Încep prin a spune că eu cred în Dumnezeu. Ca urmare, consider că tot ce există are o cauză de natură subtilă, iar când acea manifestare afectează o ființă vie, vorbim de legea karmei din hinduism sau budism. Având în vedere că eu privesc această lume ca pe o creație divină, consider că legile naturii, pe care oamenii de știință de astăzi le justifică printr-un joc al hazardului sau printr-un mecanism de auto-reglare al unui univers material inconștient, sunt expresia unor armonii orchestrate de conștiința divină. De exemplu, conceperea unui copil în urma unui aparent banal act erotic dintre un bărbat și o femeie nu este un simplu gol marcat de impulsul de perpetuare a speciei umane, ci o măreață simfonie la care participă diverse entități angelice și în cadrul căreia un anumit spirit este investit cu un nou trup. Spirit care nu este ales la întâmplare, ci într-un acord karmic cu calitățile genetice pe care i le pot transmite părinții lui fizici și cu conjunctura astrală în care va deschide pentru prima dată ochii, conjunctură studiată, în trecut, de astrologie. De cealaltă parte, fertilizarea in vitro îmi apare ca o încercare frivolă a medicilor de a duplica această simfonie utilizând doar unul sau două instrumente muzicale, care le sunt lor accesibile. Evident, medicii își extrag învățătura dintr-o știință materialistă, care exclude posibilitatea existenței spiritului, așa încât ei nu vor putea reproduce niciodată decât condițiile sau elementele de natură fizică, materială, din ceea ce constituie nașterea unui copil. Într-un fel, e ca și cum acești medici s-ar angrena într-un joc ale cărui reguli nu le cunosc în totalitate, iar rezultatul unui astfel de joc poate fi imprevizibil. Motivul pentru care fertilizarea in vitro nu-și va găsi un adept sau susținător în mine.

Și atunci, mă veți întreba voi, ce să facă cuplurile care nu pot procrea? După cum spuneam mai devreme, consider că o eventuală infertilitate își are rădăcina în anumite elemente de natură karmică, venind ca o răsplată pentru acțiunile din trecut. Soluția optimă la această situație nu este să încerci să trișezi, ci să-ți rezolvi acele probleme karmice, iar asta se face tot pe cale spirituală, de exemplu prin anumite procedee secrete yoga, prin rugăciune, prin meditație, prin fapte bune care să compenseze acea karmă etc. De altfel, chiar Biblia menționează numeroase cazuri de femei la menopauză sau sterile care, în urma unei atingeri de grație venită printr-un înger, sau a unei profeții, au născut. Și tot Biblia ne oferă un caz de studiu al unui om conceput fără un tată fizic, lucru unic în lume până la momentul de față.

fertilizarea in vitro

Cât privește comparația cu avorturile, aici apele sunt limpezi. De vreme ce eu cred în Dumnezeu, rezultă în mod firesc că cred și în existența spiritului, care precede corpul fizic (altfel trupul material ar fi o cauză a spiritului, ceea ce vine într-o contradicție profundă cu însăși ideea existenței lui Dumnezeu, care plasează spiritul deasupra materiei, nu sub ea). Rezultă tot în mod firesc că momentul în care se produce prima legare a spiritului de viitorul lui trup este cel în care acest trup apare sau începe să existe, adică momentul concepției (fie ea naturală sau artificială). Așa că pierderea unor eventuali embrioni obținuți în laborator (destul de comună) este tot o formă de crimă, exact ca avortul. Doar că, la fel ca avortul, este mai puțin gravă, din punct de vedere moral, decât uciderea unui copil deja născut. Dar asta n-o face scuzabilă.

M-am gândit că o să scriu puțin, dar a ieșit destul de lung. În esență, poziția mea e simplă: sunt un adept al lucrurilor derulate pe un făgaș natural. Asta deoarece consider că tot ce este natural are la bază niște legi divine extrem de înțelepte, în timp ce tot ce este artificial este, datorită limitărilor inerente materialismului științei moderne, riscant din punct de vedere spiritual. Astfel că, în lumina celor de mai sus, răspunsul la întrebarea din titlu este nu. Sigur, răspunsul meu.

Am ajuns la final, iar la final rolurile se inversează. DoarF, tema ta e să descrii într-un mod poetic algoritmul sortării bulelor.

documentație, foto 1, foto 2

Advertisements

32 thoughts on “In vitro veritas?

  1. Renata Carageani 28.09.2017 / 04:18

    Eu văd alte impedimente pentru fertilizarea in vitro. Avem două variante :
    – bărbatul este steril, femeia fertilă; se folosesc ovocitele ei și spermatozoizi obținuți de la donator necunoscut (banca de spermă)
    – bărbatul este fertil, femeia lipsită de rezervă ovocitară: se folosește sperma bărbatului și ovule de la donatoare necunoscute.
    În ambele situații, copilul născut va moșteni caracterele genetice ale părintelui cunoscut și pe cele ale donatorului cu identitate necunoscută. Mă refer la caractere fizice. Cum deja știm că și ADN-ul non-informațional aduce caracteristici mai subtile decât cele somatic exprimate (sau nu, în cazul genelor recesive), se pune problema dacă nu cumva în copil se vor manifesta anumite trăsături psihice, de caracter ale donatorului care ar putea fi o surpriză neplăcută, ulterior, pentru viitoarea familie fericită. (În opinia mea, un bărbat care-și completează veniturile ca donator de spermă nu mi se pare cel mai de succes tip de pe planetă, dacă înțelegi ce vreau să zic.)
    Bun, să zicem că presiunea de mediu familial, educația, va anihila în cea mai mare măsură anumite metehne caracteriale ale copilului.
    Mai riscant, însă, mi se pare următoarea situație care poate fi considerată absurdă și pur teoretică, dar nu imposibilă. Dacă spermatozoizii aceluiași donator vor fi folosiți cu succes la cel puțin încă una fertilizare in vitro, atunci există cel puțin doi copii în lume care sunt frați după unul dintre părinți, fără să știe. Și dacă, aceștidoi copiise cunosc la maturitate și formează un cuplu, din punct de vedere romanțios iese un best seller din întâmplarea asta. Genetic, însă, șansele ca urmașii lor să fie tarați e destul de mare.

  2. Lotus 28.09.2017 / 06:55

    Da, bună observația, am scris rapid, fără o schiță, și mi-a scăpat. Cât despre anihilarea unor metehne prin educație și alte cele, este o carte care zice că mai ușor va trece cămila prin urechile acului. 😉

    La partea cu urmașii tarați, mi-ai amintit de Game of Thrones. Serialul ilustrează lupta pentru putere a mai multor case nobiliare. Sigur, e un univers fictiv, dar orișicum, căsătoriile între rude și chiar frați erau la ordinea zilei în cadrul casei Targaryen, și jumătate dintre targaryeni sfârșeau nebuni:

    Half the Targaryens went mad didn’t they? What’s the saying? “Every time a Targaryen is born the gods flip a coin.”

    Poate de aia avem așa o lume întoarsă pe dos, că suntem urmașii relațiilor incestuoase dintre copiii lui Adam și ai Evei. 😆

  3. Cudi 28.09.2017 / 07:30

    Din câte știu eu, fertilizarea in vitro este ultima opțiune pentru cuplurile care, din varii motive, nu reușesc să aibă un copil fără intervenții sau fără asistare medicală. De asemenea, se recurge la feritilizarea in vitro după ce inseminările artificiale au eșuat.

    Fertilizarea in vitro nu implică întodeauna un donator anonim, există numeroase cazuri de cupluri care nu pot avea copii pentru că, din motive anatomice, spermatozoizii nu ajung la ovul. În cazurile astea, fertilizarea in vitro este ultima soluție a cuplului pentru a avea copii: sperma soțului fecundează ovulul soției într-o eprubetă.

    Fertilizarea in vitro e o procedură teribil de costisitoare. Celine Dion, Nicole Kidman sunt două exemple de celebrități care au recurs la treaba asta. Au vieți bune, au bani, au faimă – ele au făcut tot ce-au putut pentru a putea avea copii și tu vii și spui că ar fi trebuit să-și rezolve problemele de natură karmică și să facă yoga?!

    Tu de ce nu ai încercat să-ți rezolvi problemele karmice în loc să mergi la dentist? Știi, cumva, ceva ce nu ne spui?

    Încă o chestie: dacă o partidă de sex este „o măreață simfonie la care participă diverse entități angelice”, atunci o labă ce e? 😀

  4. Lotus 28.09.2017 / 18:43

    La prima parte, suntem de acord. Am zis și eu că-i ultima opțiune. Dar sunt bune cele două completări, cu prețul prohibitiv și cu faptul că părinții pot fi tot cei doi, în caz că nu pot concepe un copil pe cale naturală.

    La partea asta însă:

    Au vieți bune, au bani, au faimă – ele au făcut tot ce-au putut pentru a putea avea copii și tu vii și spui că ar fi trebuit să-și rezolve problemele de natură karmică și să facă yoga?!

    nu văd ce are primăria cu prefectura. Ce contează câți bani are cineva din prisma rezolvării unei probleme karmice? Dacă ai un destin de suferință datorită unor fapte rele din trecut, nu-l vei putea șterge nici cu toți banii din lume. Din punctul ăsta de vedere, toți oamenii sunt egali, fie bogați, fie săraci.

    La partea cu dinții, există forme de medicină care au o integrare benefică și spirituală, precum și forme de medicină care încearcă să i se substituie lui Dumnezeu. Chirurgia, de exemplu, face parte din prima categorie. Fertilizarea in vitro este o perversiune, deoarece nu încearcă să elimine sterilitatea cuplului, ci să aducă pe lume un copil pe cale nenaturală.

    Nu despre o partidă de sex am zis că-i o măreață simfonie, ci despre conceperea naturală a unui copil.

  5. Doarf 28.09.2017 / 22:18

    Tema respinsa pe motiv de cerinta eronata. Astept din partea ta corwcturile pe care rigoarea temei _dorite_ le cere.

  6. Lotus 28.09.2017 / 23:26

    Nu există opțiunea respingerii unei teme. Ți-o spun eu, care am inventat jocul. Prin urmare, dacă n-ai înțeles tema (am uitat că tu ai probleme cu cele mai banale enunțuri), spune-mi ce nu ți-e clar și o să încerc să te dumiresc. De asemenea, n-am scris nicăieri că cerințele trebuie formulate într-un anume fel sau că trebuie să respecte nu-știu-ce criterii de rigoare visezi tu.

  7. Renata Carageani 29.09.2017 / 06:13

    Lotus, cum face parte chirurgia din prima categorie, („există forme de medicină care au o integrare benefică și spirituală, precum și forme de medicină care încearcă să i se substituie lui Dumnezeu.”)?
    Cred că ai vrut să zici din a doua.
    Chirurgia îți pare un afront adus divinității?

  8. DoarF 29.09.2017 / 10:17

    Daca asta ti-e pozitia, sa-ti fie de bine. Dar sa nu te aud ca te plangi, dupa ce ai ratat sansa care ti-a fost data. Si acum partea mea din intelegere:

    Lotus a lansat o provocare care, conform regulilor stabilite, trebuie abordata printr-un text structurat si de oarece lungime. Similar GNU, aceste precizari au rolul de a strange oarece text avand in vedere ca ceea ce mi-a cerut Lotus sa (de)scriu sufera foarte mult pe aceast palier.

    Si daca tot am adus in discutie ce mi-a cerut el, hai sa vedem ce zice domnul Gogu despre “algoritmul sortarii bulelor”. Zic sa apelam la Gogu deoarece eu habar nu am de un algoritm care sa sorteze bule. Eu am auzit de diversi algoritmi de sortare, iar unul din ei foloseste metoda bulelor. Dar se pare ca nici gogu nu prea a auzit de un algoritm de sortare a bulelor

    Deci, in concluzie(pun intended), Lotus mi-a cerut sa descriu intr-un mod poetic, un algoritm care nu exista. Pai atunci, uite si descrierea mea poetica: null void.

    Iar ca sa nu ne auzim vorbe, pe motiv de forma/fond, las mai jos o zicere din Lotus:

    Dacă faci un contract cu mine în care scrii că îmi dai o sumă de bani contra unui apartament cu două camere situat la adresa X din orașul Y, dar tu te așteptai ca în loc de apartament să-ți dau o cabană la munte, ce crezi că vei primi: ceea ce ai trecut pe hârtie și am semnat amândoi, sau ceea ce te așteptai tu, dar fără să reușești să specifici în contract? Cât de amar poate fi gustul pe care-l lași altora, după ce ei îți oferă apartamentul promis, în timp ce tu le dai o zecime din suma convenită, pentru că tu te așteptai ca acel apartament să fie de fapt o vilă somptuoasă, dar n-ai specificat asta nicăieri când ați bătut palma? Iar după aceea spui că ei nu și-au respectat învoiala? Ce fel de om de cuvânt ești tu, în condițiile ăstea?

  9. DoarF 29.09.2017 / 10:26

    Erata: primul link este eronat.

  10. DoarF 29.09.2017 / 10:53

    Nu există opțiunea respingerii unei teme. Ți-o spun eu, care am inventat jocul.

    DoarF, tema ta e să descrii într-un mod poetic algoritmul sortării bulelor.

    Deci, in spusele tale, tema trebuie citit ca sarcina de facut, nu ca subiect de discutie. Eu am identificat o cerinta eronata si am respins ideea de a scrie(degeaba), pana nu-ti corectezi cerinta. Ar trebui sa-ti asumi faptul ca te-ai dat cocos. Sau poate ma insel eu si tu chiar vreai sa-ti descriu poetic cum se sorteza bulele.

    De asemenea, n-am scris nicăieri că cerințele trebuie formulate într-un anume fel sau că trebuie să respecte nu-știu-ce criterii de rigoare visezi tu.

    Banc:

    Sotia unui programator il trimite la alimentara:
    -Sa te duci sa iei paine. Daca au oua, ia 10.
    Omul se duce la alimentara:
    – Aveti oua?
    – Da.
    – Dati-mi si mie 10 paini.

    Daca e cineva care nu a prins ideea, in domeniul programarii, conteaza foarte mult rigoarea. In limbaj natural, este foarte intuitiv sa-ti dai seama ca sotia dorea 10 oua, dar calculatoarele (inca) nu au aceasta abilitate. Ele fac stric ce le spui sa faca. Iar mici greseli ca aceasta pot sa duca la rezultate total neasteptate.
    Lotus, ai ales ca tema(subiect de discutie) un algoritm folosit in programare. Dar ti-ai batut cuie in talpa cand l-ai verbalizat. Nu este acceptabil, cel putin pentru mine, asa ceva. Si nici atitudinea ta de dupa.

    PS. Aveam de facut comentarii la articolul tau, dar avand in vedere atitudinea ta, cred ca e mai bine sa ma abtin. Gresesc?

  11. Renata Carageani 29.09.2017 / 11:58

    Lotus, ai văzut că n-am comentat și nu m-am băgat în vorbă când ai ales să scrii pe temă dată de un cititor care, de îndată ce tu pui articolul comandat, trebuie să scrie, la rândul său, un text pe o temă aleasă de tine. Mi s-a părut o aiureală totală. Era mai simplu să zici: băi, sunt în pană de subiecte și/sau văd că subiectele alese de mine vă lasă cam indiferenți – despre ce v-ar interesa să discutăm?
    Nu mai știu despre ce te-a pus Elena să scrii, dar după această a doua temă (DoarF), am înțeles că vei trata absolut orice subiect exclusiv din unghiul karmei, bunătății divinității etc., deci neinteresant pentru cei care nu împărtășesc ideea. Ca să fiu sinceră, am așteptat cu nerăbdare să scrii despre fertilizarea in vitro, deși bănuiam care e opinia ta despre. 🙂
    Observ că în jocul acesta tu dai alt înțeles cuvântului temă. Nu e vorba de temă/subiect, ci de temă/ordin.
    „Nu există opțiunea respingerii unei teme. Ți-o spun eu, care am inventat jocul.”
    Zău? Am rugămintea să-ți recitești comentariul din care am citat și să verifici dacă nu cumva se ițește de-acolo un mic dictator îmbrăcat în bluziță. 🙂
    Poate că trebuia să specifici și măsurile punitive pe care intenționezi să lei ei, în caz că cineva refuză tema, să știe omul ce riscă.
    Mă felicit că n-am intrat în joc, văzând cum îl privești tu.

  12. Iosif 29.09.2017 / 17:40

    @Lotus, am si eu o dilema si mi-ar place sa fii sincer/a. Spune-mi te rog, daca nu sunt prea indiscret, esti barbat sau femeie,nu de alta dar sa stiu carui sex sa atribui comentariile,daca voi mai trece pe aici ? No ofence !

  13. Lotus 29.09.2017 / 23:30

    @Renata

    Ba din prima, adică (chirurgia) este o formă de medicină benefică, de bun simț, care nu sfidează legile firii. Nu e un afront adus divinității. De ce ar fi?

    @DoarF

    Ești arogant și nesimțit. O fi contând rigoarea în cazul programării, dar noi nu construim un program de calculator, ci un articol de blog. Sincer, eu consider că obiecțiile tale sunt dovada faptului că n-are rost să am așteptări de la tine sau să mai discut cu tine.

    Iar dacă tot ții la rigoare, rigoarea trebuie să se aplice în contextul limbii române, nu al limbajului Pascal sau Cobol. Iar în limba română există abstracțiuni. La fel cum poza zidarilor nu înseamnă neapărat că li s-a făcut o poză unor zidari, ci poate însemna și că o poză se află în proprietatea unor zidari, sortarea bulelor nu înseamnă neapărat că avem de sortat niște bule, bulele pot să nu aibă un sens concret ci să fie o abstracțiune, făcând din formularea mea un echivalent absolut acceptabil al „sortării prin metoda bulelor”, pentru orice vorbitor de limba română care nu-i și analfabet funcțional.

    Eu am scris pe tema dată de tine. Dacă nu vrei să scrii, invocând tot felul de pretexte, cum ar fi că n-am formulat bine cerința (asta ai înțeles tu că implică jocul de față, să formulăm cât mai bine cerințele?), atunci nu scrie. Și să fii sănătos.

    @Renata

    Era o fază într-un film cu Piedone: acesta vrea să cumpere dintr-o localitate în care se afla imobilizat temporar (i se stricase barca) parcă niște făină. Iar tipul care vine să-i repare barca îi spune că da, înțelege la ce se referă, sigur, îi va face rost de cea mai pură heroină. Piedone că nu, el vrea făină – făină. Tipul că da, sigur, făină – știm noi de care, nu-i poți spune pe nume, se face, șefu’! Și tot așa, ăsta voia făină, ăla înțelegea droguri. Aștept cu interes momentul în care o să încetezi și tu din a găsi tot felul de aluzii sau sensuri ascunse în textele mele, acolo unde ele nu sunt! Jocul meu nu-i despre a găsi idei noi (cred că pun pe blog sub 5% din lucrurile pe care le gândesc) și nici despre a-mi face blogul mai frecventabil. De fapt, judecând după temele pe care mi le dați, voi sunteți în pană de inspirație. 🙂

    Am scris despre karmă pentru că mi s-a cerut explicit să fac o paralelă cu avortul, să prezint lucrurile din perspectiva moralității și să vorbesc despre spiritul embrionului. Așa a fost cerința, negru pe alb. Iar replica citată de tine este un răspuns la o aroganță a lui DoarF, în care mă ia pe sus invocând nu-știu-ce rigoare a formulării. Gen îmi refuză provocarea pentru că n-am formulat-o într-o manieră care să-l mulțumească pe el. Asta-i aroganță și denotă că n-a înțeles spiritul jocului.

    Și nu văd cu ce te deranjează faptul că primești și tu o temă pe care să scrii. Altfel ar fi prea ușor pentru voi, ați putea să-mi dați câte 10 teme pe zi, m-ați ține pe blog non-stop. Pentru că, atenție, eu mi-am asumat în avans faptul că nu voi refuza nici o temă. Indiferent că îmi place sau nu. Așa că, pentru a preveni situația în care o singură persoană îmi dă 50 de teme, cât și pentru a condimenta puțin lucrurile, am introdus acea regulă cu reciprocitatea: dai, dar și primești. Dacă mânuiești cu iscusință stiloul virtual, nu văd de ce ți-ar fi frică.

    Și evident că e obligatoriu să scrieți pe temele date de mine, de vreme ce nici eu nu pot refuza temele date de voi. Obligativitatea funcționează în ambele sensuri, nu numai dinspre voi la mine. Cum vine asta, eu mă oblig să scriu pe temele propuse de voi, dar voi scrieți numai dacă vreți? 🙂 Deci încă o dată, dacă până acum nu a fost clar: în momentul în care îmi dai o temă, eu sunt obligat să scriu pe tema respectivă. S-ar putea să n-o tratez exact în modul în care te aștepți tu, adică am libertatea să scriu cum doresc pe tema dată, dar n-o pot refuza. După ce am scris articolul, îți dau și eu o temă. Pe care, bineînțeles, și tu ai libertatea să o tratezi cum dorești, dar nici tu n-o poți refuza. Cine se bagă în horă, să joace! Pe cine-l ia cu amețeala, să stea pe margine.

  14. Lotus 29.09.2017 / 23:34

    Și până acum au fost trei articole, nu două. Le-am pus la toate eticheta al dvs scrib, ca să fie mai ușor de filtrat.

  15. Doarf 30.09.2017 / 00:13

    Ti am spus sa nu te plangi? Ti am spus. Te ai plans? Te ai plans. Si mai si nesimtirea sa etichetezi, asta dupa ce ti am semnalat eroarea si ti am comunicat asteptarile. Elena avea dreptate: esti atat de arogant incat nu ai capacitatea sa faci un pas in spate cand o dai in bara.

  16. Lotus 30.09.2017 / 00:38

    Man, apelul la terțe persoane nu te ajută. Nesimțirea și aroganța de care mă acuzi îți sunt caracteristice ție, cel puțin din modul cum te comporți aici. Și derivă dintr-o prostie densă. Puțin îmi pasă de eroarea semnalată de tine și de așteptările tale. Când mergi la BAC, dai examenul în termenii școlii, nu în ai tăi. Așa și aici, jocul, care-i creația mea, se desfășoară în condițiile mele, nu într-ale tale. Iar condițiile mele nu prevăd nicăieri posibilitatea de a te retrage invocând erori și comunicând așteptări. Faptul că nu realizezi asta arată, după cum spuneam, prostie. Dar mai arată și că nu dai doi bani pe un angajament luat. Ai știut de la bun început că e vorba de bubble sort, dar ai căutat cusururi în enunțul meu. Am explicat mai sus negru pe alb că e vorba de bubble sort, dar acum, în loc să scrii ce ți s-a cerut, așa cum toți ceilalți, inclusv eu, am făcut-o, invoci defecte de caracter ale mele, și ălea fictive. Și care, oricum, n-au nimic de-a face cu jocul în care te-ai angrenat. Așa că, pe final, nici bărbat nu ești. Dar mai presus de toate, te manifești într-un mod ce denotă o prostie uimitoare.

  17. Renata Carageani 30.09.2017 / 17:19

    Lotus, dacă i-ai fi spus unui prost că e prost, ai fi trecut drept un dur. Dar să-i spui unui om inteligent că e prost, te arată nițel ridicol, nu găsești?

  18. Lotus 30.09.2017 / 20:19

    Ba da. Doar că DoarF, în loc să dea dovadă de inteligența pe care i-o atribui tu, dă dovadă de prostie. Cum se manifestă el în offline, unde tu îl cunoști, e treaba lui. Dacă o fi sau nu inteligent în dialogurile cu tine, treaba voastră. Dar aici, pe blog, eu lansez un joc în care scriem pe diverse teme pe care ni le dăm reciproc, el îmi dă o temă, eu scriu, după care el se dă cocoș și refuză tema mea pe motiv că am scris „sortarea bulelor” în loc de „sortarea prin metoda bulelor”, cu referire la binecunoscutul algoritm de bubble sort pe care orice informatician îl învață în primul an de IT. Eu caracterizez asta drept aroganță, falsă superioritate, lipsă de coloană vertebrală (acceptă niște reguli, se bagă într-un joc, după care refuză să-și onoreze angajamentul, invocând motive stupide), toate acestea fiind, în ultimă instanță, forme prin care se manifestă prostia.

    Nu găsești?

  19. Renata Carageani 01.10.2017 / 14:17

    Nu găsesc.
    1. Nu-l cunosc pe DoarF din real, toate dialogurile mele cu el s-au desfășurat în virtual. Asta, ca să lămurim relația mea cu DoarF, în caz că mă bănuiești că-mi plac ochii lui albaștri, verzi sau ciacâri.
    2. Te-ai dat hiper-rotund, în formularea subiectului cu bile, bule, sortarea lor, adică i-ai găsit lui DoarF o temă dată dracului de îndepărtată de interesul general, ca să-i dovedești că nu știe alfabetizare în informatică. Nu zic că nu ți-a dat și el ceva absolut străin ție, dar cred că a avut un scop, voia să știe pînă la ce punct inițial de generat viață vei aplica teoria avort=crimă, știind că tu ai fi capabil să comiți un genocid printre adulți, ca să păstrezi în viață un zigot nidat de 2 ceasuri. Mă rog! Nici DoarF n-a fost chiar bunul samaritean, cu tine. Așa că, în contra-partidă, puteai să-i ordoni să scrie un thriller și despre polimerizarea cap-coadă. Până aici e oarecum în ordine, dacă facem abstracție de interesul din ce în ce mai scăzut al cititorilor, cu cât tema e mai aridă, mai specializată. (Eu n-aș fi citit nici primele 3 cuvinte din eseul lui DoarF cu sortarea bulelor, că nu știu cu ce se mănâncă și nici nu simt că aș deveni mai utilă mie însămi și societății dacă aș ști.)
    3. Un om inteligent poate fi arogant, poate afișa superioritate/falsă superioritate, poate fi, în egală măsură, lipsit de coloană vertebrală (adică gata să facă compromisuri), poate fi oricum și poate avea toate defectele posibile, poate fi criminal în serie, canibal, sociopat… pentru că inteligența n-are de-a face cu alte trăsături de caracter. Ești sau nu ești inteligent. Așa că reacția arogantă, lipsa coloanei vertebrale și falsa superioritate nu-l dovedesc pe DoarF mai puțin inteligent decât este sau prost, de-a dreptul.

  20. Lotus 01.10.2017 / 16:55

    1. Te bănuiam doar că-l cunoști din offline, nu că sunteți amanți sau ceva în offline.

    2. Tu ai o problemă serioasă cu interesul general. Ieri sau zilele trecute mă acuzai că am propus acest joc pentru a-mi adapta blogul la interesul general, azi zici că i-am dat lui DoarF o temă de foarte mic interes general. Să știi că dintre noi doi, tu ești singura căreia îi pasă de interesul general.

    Nu m-am dat hiper-rotund. I-am propus lui DoarF o temă pe care eram sigur că o cunoaște. În particular, pentru că i-am citit un comentariu mai vechi pe un alt blog, în care discuta despre operatorul xor din informatică ca soluție ingenioasă la un algoritm de interschimbare a valorii a două variabile fără să folosești una auxiliară. Ba chiar el a găsit, dacă nu mă înșel, soluția respectivă. Așadar, eram și sunt convins că are habar de sortarea bulelor, care-i un subiect mult mai lejer. Provocarea lui a fost să exprime acest algoritm extrem de tehnic (pe care fără îndoială îl cunoaște) într-un mod poetic. E ca și cum i-aș fi dat temă unui matematician să exprime o teoremă pe care o cunoaște foarte bine într-un mod liric. Sau epic. Sau să o transpună în poezie. Iar gradul de interes al publicului ar fi fost dat tocmai de măiestria lui de a se achita de tema primită. Einstein spunea că nu ai înțeles cu adevărat un lucru până când nu ești capabil să i-l explici bunicii tale. Așadar, dacă ați fi înțeles și voi, din felul cum a descris-o, ce-i cu metoda asta de sortare, dacă v-ar fi prins, m-aș fi declarat mai mult decât satisfăcut de cum a reușit să facă ce i-am cerut.

    Nu e nici o problemă că mi-a dat o temă care n-a fost pe specificul meu. Tocmai asta-i ideea, să-i dai cuiva o temă care să-i testeze limitele. Dacă îi dai unui poet să compună o poezie, ce mare lucru ai făcut? Păi asta făcea și singur, compunea poezii, cu asta se ocupa. Deci, n-a fost problemă că mi-a dat acea temă. Problema a fost că atunci când rolurile s-au inversat iar el a primit o temă de la mine, n-a mai vrut să-i dea curs, invocând motivul prostesc că n-am formulat-o în termeni perfect corecți gramatical. Pentru că este într-adevăr un motiv prostesc, care n-are nimic de-a face cu spiritul jocului, și care mă îndreptățește să spun despre el că dă dovadă de prostie și/sau lipsă de coloană vertebrală. Eu zic că și.

    În sfârșit, nu aș fi capabil să comit vreun genocid în numele salvării unui zigot. Asta nu este o exagerare, ci chiar o minciună sfruntată. Eu tocmai în numele vieții mă declar anti-avort. De cealaltă parte, tu, care ești pro-avort, care ai spus că ai avortat, mă acuzi pe mine că aș fi capabil de genocid, pentru că așa ai ales tu să citești afirmațiile mele anti-avort, ca și cum fiecare caz de graviditate ar implica riscuri serioase pentru viața mamei. Nu găsești că-i oarecum ironic, tu, care ai avortat, să mă acuzi pe mine, care militez pentru viață, de capacitatea de a comite genocid?

    3. Am explicat deja de unde i se trage acuzația de prostie: m-a refuzat pe motiv că am scris „sortarea bulelor” în loc de „sortarea prin metoda bulelor”. Și omul n-a zis-o într-o doară, chiar e convins că are dreptate. Chit că nu el a inventat regulile jocului, ci eu, iar eu n-am zis nicăieri că poți refuza o temă pe motiv că nu-ți place cum e formulată gramatical și sintactic. Serios, o prostie mai mare, mai rar.

    Și da, să știi că e posibil să vezi idioți cu premii la olimpiadele de matematică, informatică sau orice alt domeniu.

  21. DoarF 02.10.2017 / 13:18

    Ma pula beata, daca repeti aceleasi lucruri de tz ori nu le face adevarate. Daca doream sa nu-mi onorez partea mea de angajament, nu-ti mai ceream sa-ti corectezi enuntul, iti serveam acel text din prima. Sau iti spuneam “done” si-ti uram bafta sa-mi gasesti blogul. Caci in contract asa scrie: sa scrie la el pe blog sau aici in comentarii. Sau iti spuneam ca ok si de fiecare data cand intrebai iti spuneam ca “ma stradui”, caci iarasi in contractul semnat este vorba de incercare, cel mult straduinta si nu de obligatie cum behai mai sus. Iar cum tie ti-a luat aproximativ o luna pentru acest text atat de superficial, puteam foarte bine ca timp mult timp sa invoc ca inca astept transa poetica. Asa ca schimba placa caci macane rau.

    Ti-am refuzat tema ca sa-ti dau posibiliatatea sa-ti corectezi contractul. Nu ai vrut, ti-am dat cheile de la apartamentul cerut. Ura si la gara. Vrei upgrade la vila? Foarte bine, dar cu atitudinea asta ai mici sanse sa-l primesti pe gratis. Tema ta este sa demonstrezi la modul riguros de ce raspunsul meu nu respecta termenii contractului. Faci asta, iti dau linkul la buble sort descris poetic. Take it or leave it!

    Cat despre pretentia ta ca tu esti stapanul care face regulile si noi sclavii care trebuie sa le respectam fara sa zicem nimic: hai sictir. Construim impreuna un articol de blog? Sari cu parola blogului atunci. Te crezi la BAC? Pai vezi ca se da punctaj maxim cand sfeclesti enuntul. Si mai ai multe aberatii dar deja ai intrat in modul troll asa ca nu are sens sa-mi mai pierd timpul cu ele. Iti mai spun doar ca esti atat de previzibil in reactii. Invocarea Elenei nu era menita sa ma ajute pe mine, ci pe ea, in cazul in care mai citeste pe aici. Pentru ca ea e cea care are nevoie de aprobarea grupului in actiunile ei. A fost prima(eu nu cunosc pe altcineva) care a semnalat acele aspecte si i-am acordat credit pentru asta.

    @renata
    I-am dat aceasta tema pentru ca in discutia despre avort a spus ceva de genul: dupa ce voi acceptati legea antiavort pe motiv avort=crima, sunt dispus sa discutam si situatiile particulare care pot sa apara. Iar cand l-am intrebat de FIV, a bagat placa cu “esti arogant si nesimtit”. Eram curios cat de solide sunt principiile lui avand in vedere “genocidul” care se practica in FIV.
    Cat despre tema pe care mi-a dat-o, eu chiar am apreciat-o. Avand in vedere ca nu stie mai nimic depsre mine, a incercat si el sa ma “incuie” pe partea artistica. Tema lui nu e despre algoritmi, ci despre a ma pune pe mine sa scriu in mod poetic. Ironia sortii este ca ma apucasem de scris, caci nu am mai scris poezie de ceva timp, dar a trebuit el sa se dea rotund tocmai cand rabdarea mea era pe sfarsite. Dar na, inca mai are posibilitatea sa intrepte lucrurile. Sa vedem daca il lasa si orgoliul.

  22. Lotus 02.10.2017 / 18:55

    Man, revezi observațiile mele anterioare, mai ales partea în care ziceam că dai dovadă de prostie. Serios, schimbă-ți optica! Sau, dacă dorești, perseverează în prostie, pe care mai nou ții s-o afișezi la fiecare comentariu lăsat. Cum dorești.

    Pe scurt:

    1. Zici că dacă voiai să-mi refuzi tema nu-mi cereai să-mi corectez enunțul, ba chiar te arăți revoltat că afirm că m-ai refuzat, pentru a-ți începe paragraful următor cu „ți-am refuzat tema”. Amice, ești idiot? Păi nu are importanță când m-ai refuzat, după prima sau după a doua replică, important e că m-ai refuzat, într-o situație în care jocul îți cerea să scrii pe tema primită, nu să invoci motive tembele. Faptul că tu judeci în felul ăsta și spui că inițial nu m-ai refuzat ci mi-ai cerut bla-bla, cum să-ți explic: amice, ești idiot?

    2. Îmi dai ca temă să „demonstrez la modul riguros de ce răspunsul tău nu respectă termenii contractului”, ceea ce denotă că n-ai înțeles la modul riguros ce presupune acest joc și respectiv de ce i-ai încălcat regulile, nici după lectura articolului de deschidere, nici după lectura comentariilor de mai sus. Repet: de ce ții cu tot dinadinsul să arăți că ești bătut în cap?

    3. Este la mintea cocoșului că, atunci când te bagi într-un joc, respecți regulile jocului respectiv. Asta dacă ai un minim de onoare. Și, evident, jocul ăsta, fiind inventat de mine, se derulează după regulile mele. Iar regulile mele implică că tu trebuia să scrii pe tema pe care ți-am dat-o, nu să ridici obiecții cu privire la formularea ei. Sau dacă nu-ți convenea, să nu te bagi în el. În mod similar, dacă tu ai fi propus un joc și i-ai fi setat niște reguli, iar eu m-aș fi băgat în el, ar fi trebuit să respect regulile tale, nu să ridic, la mijlocul jocului, tot felul de obiecții tâmpite. Faptul că tu asociezi această pliere firească pe niște reguli (care, în cazul de față, se face că-s ale mele pur și simplu pentru că-i un joc creat de mine și atât) cu sclavia denotă că mintea cocoșului este o cerință prea mare pentru tine.

    4. „Ti-am refuzat tema ca sa-ti dau posibiliatatea sa-ti corectezi contractul. ” Amice, nici după atâta timp n-ai înțeles despre ce-i vorba în temă? Nici după atâta timp nu te-ai prins că sortarea bulelor este cea căreia tu i-ai spus sortarea prin metoda bulelor? Nici după ce-am scris eu lucrul ăsta, negru pe alb, de mai multe ori? În continuare cauți nod în papură și-mi ceri cu neobrăzare tot felul de chestii formale, cum ar fi, ce, să public un comentariu nou, în care să reiau cerința, de data asta scrisă cum îți place ție? Amice, ești retardat? În ce bulă de aer trăiești? Acolo-i tema, o scriai de mult dacă voiai, sau cel puțin nu făceai gălăgie ca prostul, c-ai înțeles din prima despre ce-i vorba. Băi, ești absolut tâmpit, dincolo de orice scară de măsură?

    5. „Construim impreuna un articol de blog?” Nu construim împreună un articol de blog. Pune mâna și recitește articolul în care descriam jocul. Tu îmi dai o temă, eu scriu la mine pe blog. Nu fac nazuri, nu zic că formularea ta nu respectă cutare norme de limbă și alte bâzdâgănii. Scriu. Ceea ce am și făcut. După care îți dau eu o temă. Iar tu o scrii la tine pe blog. În caz că n-ai blog și ți-e peste mână să-ți deschizi unul, îți accept textul și sub forma unui articol sau comentariu la mine. Asta ca o înlesnire pentru tine. Și când primești tema, nu faci nazuri, cum ai făcut tu, nu ridici probleme de formulare. Ai opțiunea, bineînțeles, să ceri lămuriri dacă n-ai înțeles ceva. Ce nu ai este opțiunea să refuzi tema. Astea sunt regulile mele. Îți plac, nu-ți plac, eu așa am conceput acest joc. Dar dacă nu-ți plac, atunci trebuia să nu te bagi în el de la bun început, când i-ai citit regulile, nu să-mi dai mie o temă după care, când vine rândul tău, să zici că nu mai joci. Că asta te face lipsit de coloană vertebrală și idiot. Deci dacă nu-ți plăceau regulile, trebuia să nu te bagi. Tu te-ai băgat. După care, când a fost rândul tău, n-ai mai vrut să joci.

  23. Renata Carageani 02.10.2017 / 20:34

    Lotus, apropos de exprimare licențioasă, vulgară…
    Pentru mine, să-mi repeți de două ori într-un paragraf că „ai avortat”, sună cu mult mai nasol decât „suge-o, fă!” (am luat și eu un exemplu, la întâmplare, deși poate că ceva cu două cratime, gen – băga-mi-aș! – ar fi mai la subiect). Exista o sintagmă ceva mai politicoasă, gen – ”ai făcut întrerupere de sarcină”, par egzamplu. Faptul că porți bluziță nu te îndreptățește să fii grobian cînd nu e cazul. Dacă eu am recunoscut, de bună voie, că am trecut prin experiența asta, nu înseamnă că tu te tragi cu mine de șireturi în ceea ce privește poziție declivă, genunchi îndoiți, chiuretă.
    Ești nu de autobază, ci de subautobază. Adică măgar!

  24. Lotus 02.10.2017 / 22:36

    Renata, este bine că ai precizat „pentru mine”. Trebuie să recunosc că ai una dintre cele mai originale definiții ale vulgarității. Ce numesc eu vulgar la tine trece ca ok, ce trece la mine ca ok tu numești vulgar. Dincolo de exprimare, reține te rog ideea: eu am omorât cel mult muște, tu ai curmat evoluția unui, nu știu, zigot, fetus, oricum, pui de pui de om. Mai mult, al tău. Și tu ești cea care mă acuză că sunt fanul genocidului. În situația asta, chiar dacă aș fi vrut să te înjur cu atât-de-vulgarul avort, care din punctul meu de vedere nu-i deloc vulgar, comentariul meu tot ar fi fost, pe lângă al tău, parfum. 😉

  25. DoarF 03.10.2017 / 17:02

    Zici că dacă voiai să-mi refuzi tema[…]

    Aia zici tu, eu am spus cu totul altceva. Dar cum tu ai intrat in modul de trolare, nu pot decat sa-ti las acest link.

    Iar daca nu ma crezi uite si o dovada:

    O fi contând rigoarea în cazul programării, dar noi nu construim un program de calculator, ci un articol de blog.

    vs

    „Construim impreuna un articol de blog?” Nu construim împreună un articol de blog.

  26. Lotus 03.10.2017 / 21:24

    Da, construim un articol de blog. În sensul că scriem pe bloguri. Eu construiesc un articol de blog și tu construiești un articol de blog. Dar unde am zis eu că împreună? Sau că amândoi construim același articol?

    De curiozitate, locuiești în România? Că dacă nu, ai avea o scuză pentru stupefianta neînțelegere a textului scris în limba română ce se află chiar sub ochii tăi. Altfel, nu-mi doresc să folosesc vreodată un program conceput sau implementat de tine.

  27. Doarf 03.10.2017 / 21:59

    Mama ei de femeie de servici care te a invatat limba romana. Pai daca e un singur articol si nu cate un articol, cum ai vrea sa imparti 2 paie la 3 magari fara sa fie impreuna?
    Contractul bre, contractul, nu vila cu piscina pe care o visezi tu cand scrii “un articol” si vrei sa fie citit “cate un articol”. Nu ca nu te as intelege, dar prea ti ai luat nasul la purtare ca sa nu primesti cateva bobarnace in el

  28. Lotus 03.10.2017 / 23:59

    Cine o zis că un singur articol? Mai devreme mi-ai băgat în gură un „împreună”, acum mi-l bagi pe „singur”. Sucești spusele mele cum vrei tu, numai să-ți iasă pasența. Am zis eu „împreună”? Am zis eu „singur”? Dacă nu le-am zis, de ce le citești, acolo unde nu-s?

    Care e jobul unui zidar? Păi să ridice o casă. Sigur, sau mai multe, dar dacă te referi la un anumit moment din activitatea lui, el atunci ridică o casă, că nu lucrează la două simultan. Deci, zidarul este cel care ridică o casă. Aici „o casă” are un sens generic, îți spune ce ridică, nu că-i una singură. Trasează niște granițe, nu numără. Îți spune că, în momentul respectiv, în loc să se afle pe câmp culegând căpșuni sau arând cu tractorul, se află pe șantier ridicând o casă. Nu-ți spune că aia-i singura casă pe care-o ridică în toată activitatea lui de zidar. Pricepi acum?

    Zidarul este cel care ridică o casă. La plural, zidarii sunt cei care ridică o casă. În sensul că asta-i ocupația lor, să ridice o casă, nu că toți zidarii din lume ridică, împreună, o singură casă. Că n-am zis nici „împreună” și nici „singură”. Aia ai citit tu.

    Am zis așa:

    O fi contând rigoarea în cazul programării, dar noi nu construim un program de calculator, ci un articol de blog.

    Adică: noi, ca blogări, ne ocupăm cu scrisul, nu cu programatul. Da’ asta nu înseamnă că scriem toți un același text comun. Acel „un articol de blog” nu înseamnă că-i unul singur pentru toată activitatea noastră de blogări, și nici că-l scriem împreună. Înseamnă doar că în acest moment, ca blogări, fiecare dintre noi este ocupat cu scrisul unui articol. În loc ca, de exemplu, să fie ocupat cu scrisul unui program de calculator. Din nou, nu neapărat același program de calculator. Iar acel „noi” se referă la clasa blogărilor sau la condiția de blogăr. Nu înseamnă că amândoi împreună, ci că amândoi bifăm acea condiție de blogăr.

    Cum te aștepți să poți comunica cu mine, în condițiile în care eu nu folosesc limbajul tău de lemn iar tu nu poți să treci dincolo de el? Realizezi că, de fapt, tu nu înțelegi mai nimic din ce scriu eu, niciodată? Și nu, nu sunt obligat să folosesc limbajul tău. De ce nu sunt obligat să mă supun acestui limbaj de lemn riguros dar plat? Pentru că mă definesc ca blogăr:

    O fi contând rigoarea în cazul programării, dar noi nu construim un program de calculator, ci un articol de blog.

    Pe de altă parte, pe tine te-am inclus greșit în categoria asta.

  29. DoarF 04.10.2017 / 11:07

    Ma Lotus, nu stiu de ce insisti tu sa ne arati ca desi ai invatat romana cu femeia de serviciu, clasa ai trecut-o pe spaga.
    Hai sa mai fac un efort sa-ti explic unde ai spus tu singur. In limba romana, substantivele au o propietate care se numeste numar. Asadar, cand folosesti un substantiv la numarul singural, spui automat ca e unul singur. Ca asa te bateai cu pumnul, ca folosim limba romana cu regulile ei, nu limba lotusiana unde singularul se refera de fapt la plural(caci daca eu scriu un articol la mine si tu scrii un articol la tine, se cheama ca noi scriem articole(doua la numar, in acest caz))

    In tot paragraful respectiv se vorbea doar de mine si de tine. Nici cea mai mica referire la blogari. Deci acel noi, inserat acolo, are valoarea de “tu si cu mine”. Ca tu ai vrea sa-i dai valoare de “noi, blogarii”, tine doar de inconsistenta ta. Pe care ar trebui sa ti-o asumi, nu sa strigi ca “ceilalti e prosti”. La fel si cu pretentia ca “un articol” sa exprime ceva generic, atat timp cat restul este cat se poate de concret.

    Un alt lucru pe care il pierzi din vedere este ca bloger esti atunci cand scrii un articol. Cand imi raspunzi mie in comentarii, esti doar un alt pulete care foloseste gresit adresarea directa. Asa ca mai usor cu harfele de bloger

    PS. Jobul zidarilor este sa construiasca ziduri, nu sa ridice o casa.
    PS2. M-am cracanat de ras la flotarea ta logica de a drege busuiocul cu ajutorul zidarilor.

  30. DoarF 04.10.2017 / 12:57

    Si pentru ca sunt convins ca nu te prinzi, hai sa-ti dau si mura’n gura. Faptul ca prin fortare a limbii romane textul tau poate fi interpretat in modul cum zici tu, nu inseamna ca formularea ta, nu este de tot cacatul in raport cu ideea pe care voiai sa o transmiti. Si nici nu inseamna ca eu nu am inteles ce vreai tu sa zici. Evident, nu as fi putut baga mana in foc ca fix acea interpretare era cea pe care ai avut-o tu in minte. Iar motivul pentru care ti-am servit-o la modul acela, a fost ca sa-ti arat, intr-un mod mai subtil, oglinda caci prea vorbeai de prosti si nu inabilitatea mea legata de vre-un limbaj de lemn. Iar dovada ca ceea ce iti scriu aici nu este dregerea busuiocului este fix textul meu initial: am incadrat acel enunt la aberatii, pentru ca am sesizat din prima discrepanta dintre forma si mesajul care se vrea transmis. Asa ca hai sctir cu

    Realizezi că, de fapt, tu nu înțelegi mai nimic din ce scriu eu, niciodată?

  31. Lotus 04.10.2017 / 19:23

    Aparent, mi-am băut gura degeaba. Hai să-ți explic pe limba ta:

    In limba romana, substantivele au o propietate care se numeste numar.

    Consideră atunci că acest blog nu este scris în limba română. Cât timp o să te încăpățânezi să mă citești după regulile pe care tu le numești ale limbii române, n-o să înțelegi mai nimic. Și nu, nu mă interesează să-mi zici că am ceva obligație să-l scriu în ceea ce tu numești limba română.

    E mai clar acum?

  32. DoarF 05.10.2017 / 09:23

    E clar acum…ipocrizie.

Comentezi?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s