Se iau niște corpuri geometrice, care se asamblează în prima figură. După cum puteți constata, aceasta are lungimea de 13 pătrățele și înălțimea de 5 pătrățele. După care se schimbă modul de aranjare a pieselor componente. Se obține o altă figură, ilustrată dedesubt, cu lungimea tot de 13 și înălțimea tot de 5, dar cu un pătrat gol.
Dat fiind că grila e fixă iar piesele din componența celor două figuri sunt aceleași, de unde provine pătratul gol?
Quodixit 
De la diferența de la ipotenuză. Se observă la modul cum acoperă pătrățelele din caietul de matematică, mai ales că e culoare peste alb, e vizibil. Pic cu pic se adună. Nu sunt la fel. 🙂
Piesele împreunătoare au fost desenate pentru a se potrivi doar primei imagini.
Elena, ai dreptate. Am mărit poza, am pus liniarul pe monitor, fix pe liniile celor mai lungi laturi ale triunghiurilor mari și am observat că nu sunt tocmai drepte. Primul triunghi are ipotenuza sensibil concavă, iar al doilea o are ușor convexă. Nu m-aș fi prins fără hint-ul tău. Fată deșteaptă.
Musumex! Înseamnă că nu sunt mioapă. 🙂
Da, așa este. M-am abținut s-o felicit pe Elena din prima ca să las timp și altora să-și dea cu părerea.
Cele două figuri nu sunt triunghiuri. Aspectul concav sau convex al așa-zisei ipotenuze se observă ușor în gif-ul de pe Wikipedia, la trecerea bruscă de la imaginea 2 la imaginea 1:
Da, dar vizual, cele două figuri par să ocupe același spațiu total. E ca și cum tu ți-ai schimba poziția și ai cântări cu 1 kg mai puțin. 🙂
Deh, nu’s o fată “deşteaptă”. Oi fi mioapă.
La altceva se referea Cudi mai sus, am avut toți trei niște schimburi de replici pe blogul ei, unde eu am cam luat-o de sus pe Elena.
Da, Lotus e atât de puternic încât m-a luat pe sus în brațele lui puternice ca pe un copilaș și eu am întins brațele și făceam ca un avion, și asta pe blog la Cudi. 🙂
Și după Lotus s-a trezit. 🙂
Buna ziua !
…toata lumea e preocupata ca s-a micsorat aria triunghiului insa nimeni nu a fost deranjat de marirea perimetrului 🙂