Beam me up, Scotty


Ultimul subiect de gândire propus pe blogul lui Ketherius și Cudi vizează teleportarea. Întrebarea e destul de simplă: în ipoteza că aceasta – teleportarea – ar deveni o posibilitate concretă ca rezultat al progreselor științei, ar fi sau nu interzisă? Ketherius zice că da. Cudi că nu, pentru ca în final să-i dea totuși dreptate. Let’s follow their thoughts, shall we?

teleportare

Argumentul lui Ketherius e simplu: datorită teleportării, oamenii n-ar mai putea fi controlați. În replică, Cudi imaginează un scenariu în care ar exista diverse puncte de teleportare. De exemplu, ca să vii din Canada în România ai merge mai întâi la aeroportul din Calgary, de unde ai fi teleportat(ă) pe cel din Otopeni. Așadar teleportarea s-ar desfășura într-un cadru organizat și controlat.

Eu aș dezvolta puțin ideea: o implementare mai realistă ar implica stații de teleportare de diferite calibre, raze sau puteri. Un om cu bani și-ar putea cumpăra un aparat ce-i permite să se teleporteze oriunde în oraș, oriunde în țară sau la o distanță de maxim N metri, în timp ce teleportarea peste granițele unei țări ar implica aparatură specială și ar fi supervizată de stat. Prin urmare, ca să vii din Canada în România te-ai teleporta mai întâi (gratuit, dacă ai propria ta mașină de teleportare, sau contra-cost, de la fosta stație de autobuz) până la aeroportul din Calgary, de unde ai fi teleportat, după o prealabilă verificare, pe cel din Otopeni.

Ketherius răspunde că acest sistem ar duce la falimentul companiilor aeriene. În plus, dacă dimineața te-ai putea teleporta pe plajă iar seara înapoi acasă, turismul ar fi pus și el pe butuci, iar Cudi pare să fie de acord. Însă aici, consider eu, se înșeală amândoi. Motivul pentru care companiile aeriene n-ar falimenta (deși unele merită) este simplu: ele s-ar transforma în companii de teleportare. Stațiile respective de teleportare ar fi construite și deținute de fostele firme de avioane, care acum vor fi duse la muzeu. Ideea că teleportarea până la București și până la Budapesta ar costa la fel este de asemenea falsă. În primul rând, nu putem ști dacă costul real suportat de firma de teleportare ar fi același. Cel mai probabil este că nu. În univers, până și gravitația ține cont de distanță, iar ca să propulsezi o rachetă 100 de metri în aer îți trebuie mai mult combustibil decât ca s-o propulsezi numai 10 metri. În al doilea rând, firma ar putea tarifa călătoriile diferit, în funcție de distanța parcursă, chiar și în situația unor costuri egale. Lucru care se face în multe moduri și astăzi (de exemplu, la orice autobuz costul total al biletelor de la A la B, de la B la C și de la C la D este mai mare decât prețul unui singur bilet de la A la D).

Nici turismul n-ar fi neapărat afectat. Hotelurile da, orice cazare în general, dar nu și turismul, deoarece stațiunea X ar putea impune o taxă pentru toți cei care se teleportează în ea. Mai mult, s-ar putea tarifa diferit accesul la o plajă, la un muzeu etc. Și nici firmele de curierat n-ar fi afectate, pentru că tot ele ți-ar teleporta produsul cumpărat acasă, contra-cost. Așadar industria de transporturi n-ar falimenta ci s-ar moderniza, înlocuind vehiculele clasice cu stații de teleportare.

Cu toate acestea, teleportarea ar fi interzisă.

Ca să înțelegem de ce, ar trebui mai întâi să ne gândim la principiul tehnic din spatele teleportării. Așa cum este preconizată la ora actuală, teleportarea ar implica o dematerializare a moleculelor din care e alcătuit corpul tău, al cărui model computerizat ar fi trimis rapid la distanță, pentru a fi rematerializat în alt coț al lumii. Cât de mulți oameni vor accepta, după părerea voastră, un astfel de model? Gândiți-vă la faptul că există numeroase studii ce arată că până și încălzirea unor alimente într-un cuptor cu microunde (încălzire ce are loc printr-o agitare moleculară produsă de o iradiere intensă) perturbă structura moleculară a alimentelor respective și le face mai puțin sănătoase. Cum credeți că s-ar poziționa adepții naturismului sau membrii diferitelor culte religioase vizavi de posibilitatea unei distrugeri și reconstrucții materiale ce ignoră în totalitate existența spiritului? Ce i s-ar putea răspunde unui purist care întreabă dacă, în situația unui indice calculat greșit cu un micron, ADN-ul corpului de la sosire nu ar mai fi în totalitate identic cu cel al corpului de la plecare? Îmi și imaginez milioanele de oameni din stradă cu pancarte împotriva teleportării, care distruge personalitatea, alterează eul real și sfidează legine divine. De ce ar conta acești oameni? Pentru că sunt mulți și pentru că votează.

Dar există un argument și mai puternic în favoarea interzicerii teleportării. Orice tehnologie poate fi abuzată. Iar atunci când tehnologia abuzată este foarte puternică, efectele pot fi catastrofale. Gândiți-vă la posibilitatea ca un hoț să pătrundă într-un muzeu, să fure o operă de artă după care să se facă nevăzut. Sau, și mai simplu, să teleporteze direct opera de artă din muzeu în casa lui. V-am strârnit imaginația? În timpul unei vizite a președintelui american într-o altă țară, un grup de militari mascați apare de nicăieri, îl omoară pe președinte, după care se face nevăzut, dematerializându-se sub ochii înspăimântați ai mulțimii. Sună ușor de contracarat?

Am văzut cândva un film foarte interesat, chiar dacă oarecum sumbru: Sfera. În el era vorba de o echipă de specialiști în diverse domenii, trimiși să investigheze un obiect de origini aparent extraterestre, ajuns pe fundul oceanului, aflat la bordul unei nave ce se dovedește a fi, după o inspecție atentă, tot a pământenilor, dar din viitor. Obiectul respectiv era o sferă care, odată ce ai pătruns în ea, putea să-ți materializeze orice gânduri sau dorințe profunde. Visul oricărui om devine treptat o oroare, pe măsură ce eroii noștri încep să se confrunte cu tot felul de situații bizare și înspăimântătoare, cum ar fi pești sau șerpi gigant, care nu existau decât în cărți de povești, și asta pentru că cineva le citise și îi rămăseseră puternic imprimate în subconștient. Până la urmă, supraviețuitorii ajung la concluzia că, de vreme ce nu-și pot controla gândurile, singura cale de a rămâne în viață este să uite de sferă, renunțând astfel la puterea nou obținută.

Motivul principal pentru care teleportarea nu va fi inventată prea curând (care-i același lucru cu a spune că va fi interzisă, dar mai cuprinzător) este că oamenii nu sunt pregătiți încă pentru așa ceva.

Advertisements

4 thoughts on “Beam me up, Scotty

  1. Cudi 20.04.2017 / 02:55

    Lotus, eu n-am fost deloc de altă părere decât Ketherius, am discutat și noi, azi n-am găsit ceva mai bun de scris de blog decât pe marginea subiectului. Și am abordat teleportarea la modul general, cum că dacă ne-am putea teleporta unde vrem, economia globală ar avea de suferit. E un exercițiu de imaginație la modul lejer.

    Apoi spui asta: “Stațiile respective de teleportare ar fi construite și deținute de fostele firme de avioane, care acum vor fi duse la muzeu.” Păi, logic ar fi ca punctele de frontieră să fie tot în aeroporturi, care aeroporturi nu aparțin companiilor aeriene, ci orașelor, statului. La fel și în cazul porturilor și al autogărilor.

    Altă chestie: costul teleportării nu ar varia în funcție de distanțe, pentru că cel mai scump e să faci digitizarea și reconstrucția. Transportul propriu-zis ar fi ca un email – costă la fel de mult oriunde îl trimiți.

  2. Lotus 20.04.2017 / 05:16

    Mie mi-ai lăsat impresia că inițial n-ai fost de acord cu el. În orice caz, și ăsta-i tot un exercițiu de imaginație, pe linia deschisă de tine. Nu-i despre cine are dreptate, ci despre ideea de teleportare, la modul general. Că tu ai zis aia și Ketherius aialaltă e o punere în scenă, un pretext ca să-mi expun și eu câteva gânduri pe subiectul ăsta. Mai departe, cititorul și le poate expune pe ale lui, de exemplu contrazicându-mă pe mine. Vorba ta, discutăm liber.

    La ora actuală aeroporturile sunt ale statului în timp ce avioanele sunt ale unor companii private și transportă pasageri între diverse țări. Aceleași companii s-ar moderniza și și-ar construi stații puternice de teleportare. Iar tu, în loc să te îmbarci în avionul de pe pista 1, ai intra în cabina de teleportare #1, deținută de Tarom, sau în cabina #2, deținută de United Airlines. Nu se schimbă nimic, aeroportul rămâne al statului, poți instala și punct de frontieră pe el dacă vrei, teleportarea însă e un serviciu de transport și ca atare e deținut de firme private, poate cu excepția țărilor comuniste, unde și azi avioanele și autobuzele sunt ale statului.

    De unde știi că modelul digital al unei persoane e la fel de simplu ca un email? Poate e mai degrabă instabil, asemenea unor particule elementare rare. Poate trebuie menținut stabil cu eforturi considerabile și nu poate fi transportat decât printr-un accelerator de particule, iar construirea unei infrastructuri de astfel de tuneluri e foarte costisitoare și deci transportul se taxează la kilometru. Sau e posibilă și varianta ta, în care distanța își pierde semnificația actuală. După cum e posibil ca teleportarea să coexiste cu metodele clasice și lente (dar mult mai ieftine) de transport. Eu tot nu văd cum ar falimenta companiile de transport.

  3. colorbliss 21.04.2017 / 02:17

    Interesantă analiză 🙂 La nivel social și economic, cred că ne vom adapta, sub o formă sau alta. Au fost aceleași temeri când a apărut mașina, trenul, avionul, etc. Orice tehnologie nouă vine cu provocările ei.
    Ce mi-aș dori… ar fi să văd modificările ce apar la nivel de individ, la nivel microsocial, psihologic chiar. Ai abordat problema din perspectiva că ar fi o tehnologie ce va aparține companiilor private (de transport). De ce să nu poată înlocui mașinile personale? 🙂 Când ești acasă în pijamale acum, iar peste o secundă ești în vârf de munte, pentru o gură de oxigen, ce se întâmplă în creierașul tău de om și cum ți se schimbă percepția timpului sau percepția spațiului și timpului deopotrivă?
    Cred că vom „câștiga” timp, vom pierde călătoria – abilitatea de a pune pas după pas pentru a ajunge la o destinație. Se schimbă acolo niște mecanisme în gândire, posibil.

    În diminețile dubioase, minim 2 / săptămână, mă tot întreb când se inventează teleportarea sau ceva-cumva să ajung la birou instant. Apoi îmi spun că, totuși, asta ar presupune să îmi pierd plimbările matinale. Dacă aș putea avea încredere în mine că aș folosi tehnologia asta în mod cumpătat… 😛

    Ca să fiu mai la subiect, nu cred că va fi „interzisă”. Eventual nu va apărea încă o vreme bună, da.

  4. Lotus 21.04.2017 / 03:19

    Da, teoretic ne-am putea adapta, dar tehnologiile de acum nu îți oferă atâta putere ca teleportarea. Mașina de exemplu te ajută să te deplasezi de câteva ori mai rapid, dar Pământul are o suprafață mare. Durează o zi sau două până străbați o țară cu mașina. Internetul anulează și el granițele, dar numai virtual. Ori progresele tehnologice se fac din pas în pas, așa că trecerea la teleportare ar fi una radicală. Și, tocmai de aceea, improbabilă.

    La întrebarea de ce nu ar putea fi un bun al oricărui om și nu al unor companii private, un posibil răspuns este dat de costuri. De exemplu, la ora actuală avem tehnologie cu care putem zbura în spațiu și sonde care au ieșit din sistemul nostru solar. Dar este zborul spațial accesibil tuturor? Nu, pentru că-i costisitor. Tot accesibilă ne este și transformarea unui atom de mercur într-unul de aur, printr-o reacție nucleară. Dar e atât de scumpă încât nu rentează. Ori teleportarea, dacă ne gândim la ea realist, este mult mai dificilă decât o reacție nucleară și deci ar fi mult mai costisitoare.

    O a doua linie de gândire ar fi să presupunem că omul ar găsi cumva o modalitate de a realiza acest aparent miracol al teleportării în mod foarte ieftin și facil. Dar dacă ar reuși să dematerializeze și rematerializeze în mod facil o ființă umană, înseamnă că ar putea materializa cu și mai mare ușurință lucruri neînsuflețite, ca: aur, mâncare, petrol, deși de ultimul probabil nu mai are nevoie de mult. În această situație putem spune că teleportarea n-ar mai fi în mâna companiilor private, dar însăși discuția ar fi lipsită de sens, deoarece n-ar mai exista companii private, omenirea nemaifiind centrată pe acumulări materiale și financiare.

    În sfârșit, poate că problema schimbărilor psihice induse de teleportare e pusă greșit. Poate că întrebarea corectă e cum ar trebui să ne modificăm mentalitatea astfel încât să obținem accesul la teleportare (fie individual, cum sunt cazurile unor mistici, fie în masă, ca societate, prin progresul științei).

Comentezi?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s